Spitalul Județean de Urgență Buzău a încheiat primul semestru din 2026 cu venituri peste valoarea contractată cu Casa de Asigurări de Sănătate și a atras, într-o singură lună, șapte medici pe specialități importante. Alți patru urmează să susțină examenele pe post în cel mult două săptămâni. Managerul unității, Claudiu Damian, a explicat pentru DC News cum s-a ajuns aici: stimulente financiare consistente, chirie decontată și o reorganizare a secțiilor făcută an de an. Tot el avertizează însă asupra unui paradox: depășirea contractului nu mai acoperă scumpirile.
„Rezultatele sunt bune. Este meritul întregii echipe”
Bilanțul a fost prezentat chiar de manager, după o analiză făcută împreună cu medicii spitalului. „Astăzi am analizat, împreună cu medicii Spitalului Județean de Urgență Buzău, activitatea medicală și financiară din primul semestru al anului. Rezultatele sunt bune: veniturile realizate au depășit valoarea contractată cu Casa de Asigurări de Sănătate. Este meritul întregii echipe”, a transmis Claudiu Damian pe Facebook.
Managerul spune că i-a felicitat pe medicii cu cele mai bune rezultate raportat la numărul de pacienți internați și că, după prezentare, a urmat o discuție deschisă despre ce se poate îmbunătăți pentru pacienți. Ideile medicilor, promite el, vor fi puse în practică. Damian a mulțumit și Consiliului Județean Buzău pentru sprijin.
Stimulentele, avantajul competitiv
Întrebat cum a reușit spitalul să atragă șapte medici într-o lună, Claudiu Damian indică politica de stimulente dusă de peste un deceniu, împreună cu Consiliul Județean.
„Noi, de peste 10 ani, împreună cu Consiliul Județean, acordăm cele mai multe stimulente medicilor care vin la Spitalul Județean și rămân pe contract pe perioadă nedeterminată. De exemplu, în șase luni le dăm 12 stimulente, ceea ce înseamnă că, raportat la salariul minim pe economie, ar veni undeva la 28.500 lei net, cu condiția ca 2 ani să nu plece”, a explicat managerul.
Pe lângă acești bani, spitalul decontează medicilor nou-veniți chiria, în valoare de 1.500 de lei.
Un al doilea set de stimulente vizează gărzile, una dintre cele mai mari probleme ale spitalelor din afara marilor centre universitare. Medicii rezidenți din ultimii ani, care au dreptul să facă gărzi, primesc 1.500 de lei net pentru trei gărzi și 2.000 de lei net pentru patru. Medicii angajați ai spitalului primesc 2.000 de lei net pentru cinci gărzi, iar pe secțiile cu risc crescut, precum UPU și ATI, stimulentul ajunge la 3.000 de lei net.
Secții închise, secții deschise: reorganizarea care a adus profit
Rezultatele financiare nu vin doar din recrutare. Damian spune că structura spitalului a fost modificată după fiecare analiză anuală, „astfel încât să putem fi profitabili”: s-au redus paturi acolo unde nu erau justificate și s-au suplimentat în secțiile unde exista cerere și unde s-au găsit medici.
Cel mai clar exemplu este gastroenterologia. Fost compartiment în cadrul Medicinei Interne, a devenit secție de sine stătătoare, cu 45 de paturi. „Acest lucru a adus o plusvaloare atât financiară, cât și ca imagine: pacienții nu mai pleacă la București pentru hemoragii, sunt tratați la Buzău de către medici gastroenterologi”, a spus managerul.
Acum un an și jumătate, spitalul a deschis Neurochirurgia, o specialitate care lipsea. Au mai fost înființate o secție de Ortopedie și una de Cronici, iar radiologi intervenționiști vin la Buzău de două ori pe săptămână pentru proceduri. Spitalul a deschis și un cabinet de somnologie, despre care Damian spune că nu mai există în niciun județ din jur.
Paradoxul: depășești contractul, dar nu câștigi
Dincolo de cifrele bune, managerul atrage atenția asupra unei probleme de sistem. Faptul că spitalul a depășit valoarea contractului cu CNAS „nu ne ajută foarte mult”, spune el.
„Paradoxal, depășim valoarea de contract, dar în același timp, după cum bine știm, de peste 12 ani tariful decontat de Casa Națională a crescut doar de două ori: o dată cu 10% și o dată cu 5%. Ceea ce clar ne afectează foarte mult, pentru că dacă ne gândim doar la ultimul an, creșterile la energie, medicamente și utilități au fost de cel puțin 10%. Degeaba depășesc contractul dacă nu avem un echilibru cu scumpirile care vin din afară”, a explicat Claudiu Damian.
Intervenții care se făceau doar la București
Printre realizările mai puțin cunoscute de public, managerul enumeră consorțiul încheiat din aprilie cu Spitalul Universitar. În cadrul lui, la secția de Ortopedie s-au făcut primele intervenții împreună cu profesorul Cârstoiu, două operații pe care Damian le descrie drept „foarte dificile”.
La Neurochirurgie s-au făcut extirpări de tumori care, până de curând, se realizau doar în Capitală. „Eu nu sunt medic, nu aș vrea să spun vreo intervenție medicală care să nu fie conformă cu realitatea”, a precizat managerul, adăugând că pentru echipă a fost „o mare realizare și o bucurie”.
Spitalul a început să atragă pacienți și din județele vecine. La Neurologie vin pacienți din Ploiești, pentru că Buzăul asigură gărzile, în timp ce la Ploiești acestea nu sunt asigurate întotdeauna. Colaborarea funcționează și invers: când Buzăul nu are gardă la Neurochirurgie, pacienții sunt trimiși la Ploiești.
Ce așteaptă de la noul Guvern
Claudiu Damian a fost secretar de stat până la căderea guvernului și spune că, alături de ministrul Alexandru Rogobete, avea „multe lucruri de definitivat”. De la noul Executiv, managerul așteaptă în primul rând rectificarea bugetară, astfel încât programele naționale să nu rămână descoperite.
„Eu, până acum, m-am drămuit și nu am avut discontinuități la aprovizionarea cu medicamente și materiale sanitare”, a spus el. Damian afirmă că aceasta este și prioritatea ministrului Rogobete în noul guvern și că spitalele au primit deja machete prin care să comunice sumele necesare pentru a funcționa normal pe toate programele, pe UPU-SMURD și pe fondurile de la bugetul de stat.
