Andi Cristea a avertizat, în plenul Parlamentului European, că suveranitatea statelor nu mai poate fi definită exclusiv în termeni politici sau instituționali, ci depinde direct de capacitatea tehnologică și de controlul asupra fluxurilor informaționale.
„Cei slabi nu pot fi suverani. Doar cei puternici”, a declarat eurodeputatul în cadrul dezbaterii privind pregătirea Uniunii Europene pentru apariția unor modele avansate de inteligență artificială.
În intervenția sa, Cristea a ridicat problema dependenței tehnologice și a influenței exercitate de marile companii globale asupra comportamentului cetățenilor și a proceselor democratice.
„Mai ești suveran când informația care ajunge la cetățenii tăi și care le determină comportamentul este filtrată de algoritmii unor companii din afara granițelor?”, a întrebat acesta de la tribuna Parlamentului European.
Potrivit eurodeputatului, suveranitatea modernă trebuie înțeleasă ca o capacitate concretă de autonomie strategică, definită prin abilitatea unui stat sau a unei uniuni de state de a produce singure tehnologiile de care depind securitatea și funcționarea societății.
„Suveranitatea este o proprietate a celor puternici. Care au tehnologie și cu ajutorul căreia văd mai multă realitate decât vedem noi și pot să facă lucruri pe care noi nu le putem face”, a afirmat Cristea.
Acesta a subliniat că dependența de infrastructuri și platforme tehnologice externe poate transforma statele europene în actori vulnerabili, lipsiți de control real asupra propriilor interese strategice.
„Poți fi suveran când nu ai propriile companii strategice de tehnologie?”, a întrebat eurodeputatul, atrăgând atenția asupra decalajului tehnologic dintre Europa și alte centre globale de putere.
În opinia sa, tehnologia nu este un instrument neutru, ci reflectă interesele celor care o dezvoltă și o controlează.
„Tehnologia dezvoltată de oameni servește interesele acelor oameni. Noi nu apărem în poza asta. Nu sunt companiile noastre”, a spus Cristea.
Eurodeputatul a avertizat că lipsa unei strategii europene solide în domeniul tehnologic și al inteligenței artificiale poate avea consecințe directe asupra deciziilor politice, sociale și economice din statele membre.
„Dacă nu înțelegem asta, companii străine de tehnologie vor stabili ce se întâmplă la noi și cu noi. În timp ce noi hotărâm ce se întâmplă cu dopurile de la sticlele de plastic”, a afirmat acesta.
Intervenția a avut loc în contextul dezbaterii plenare dedicate pregătirii Uniunii Europene pentru apariția unor modele avansate de inteligență artificială, pe fondul preocupărilor tot mai mari legate de securitatea cibernetică și autonomia tehnologică.
Exemple recente, precum modelele experimentale de AI evaluate pentru identificarea vulnerabilităților informatice sau instrumentele dezvoltate pentru apărare cibernetică, indică faptul că miza nu mai este exclusiv economică sau tehnologică, ci ține direct de capacitatea statelor de a-și proteja infrastructurile critice, datele și autonomia strategică.
