Rezultatele Evaluării Naționale 2026 readuc în prim-plan problemele profunde ale sistemului de educație din România. Deși statisticile oficiale indică o rată de promovare de 79%, în scădere față de 83,2% înregistrată anul trecut, tot mai multe voci susțin că adevăratele cauze ale acestor rezultate depășesc nivelul pregătirii școlare.
Deputata PSD Buzău Oana Matache atrage atenția asupra a două probleme majore: subfinanțarea cronică a educației și deteriorarea stării de sănătate psiho-emoționale a copiilor. Potrivit acesteia, marginalizarea cadrelor didactice și lipsa investițiilor în sistem reprezintă „o crimă împotriva poporului român”, în timp ce numărul tot mai mare de elevi afectați de anxietate, depresie și epuizare influențează direct performanțele școlare.
Acesta afirmă că, în ultimii trei ani, a primit numeroase sesizări din partea părinților și profesorilor privind elevi care au obținut constant note de 9 și 10 în timpul gimnaziului, dar care au avut un blocaj emoțional în timpul examenului.
Situația este și mai dificilă în mediul rural, unde unul din trei elevi nu a reușit să promoveze Evaluarea Națională.
Date îngrijorătoare privind sănătatea mintală
Parlamentarul buzoian invocă date ale UNICEF și ale Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit cărora aproape 33% dintre adolescenții români cu vârste între 11 și 15 ani declară că se simt triști de mai multe ori pe săptămână, față de o medie de aproximativ 13% în cele 45 de state analizate.
De asemenea, acesta amintește că numeroase studii internaționale demonstrează legătura dintre anxietatea de testare și rezultatele slabe la examene. Potrivit cercetărilor citate, stresul afectează memoria de lucru, una dintre funcțiile cognitive esențiale pentru rezolvarea problemelor, în special la matematică.
Critici la adresa Ministerului Educației
În mesajul său, Oana Matache precizează că a adresat o interpelare oficială Ministerului Educației privind deficitul de consilieri școlari și măsurile necesare pentru sprijinirea sănătății mintale a elevilor.
Potrivit acestuia, răspunsul primit nu conține angajamente concrete privind suplimentarea numărului de consilieri școlari, în condițiile în care un consilier deservește, în medie, peste 800 de elevi, de peste trei ori mai mult decât standardele internaționale recomandate.
„Niciun angajament de creștere a numărului de posturi de consilier, nicio măsură, niciun termen și niciun angajament”, susține Matache.
Necesitatea schimbării modului de evaluare
Parlamentarul consideră că actualul model al Evaluării Naționale este depășit și nu mai răspunde cerințelor societății moderne.
În opinia sa, într-o epocă dominată de inteligența artificială și de transformări accelerate ale pieței muncii, sistemul educațional continuă să evalueze elevii după un model conceput în urmă cu zeci de ani, fără a valorifica aptitudini precum creativitatea, comunicarea, gândirea critică, capacitatea de colaborare sau rezolvarea de probleme.
Acesta avertizează că mulți adolescenți ajung să își piardă încrederea în propriul potențial doar pentru că nu se încadrează într-un model de evaluare limitat.
Promisiunea continuării demersurilor
În final, parlamentarul anunță că va continua să utilizeze instrumentele parlamentare pentru a solicita modificări în sistemul de educație și dezvoltarea serviciilor de sprijin psihologic din școli.
„Trebuie să schimbe!”, este concluzia apelului adresat autorităților, în contextul în care rezultatele Evaluării Naționale readuc în discuție atât performanța școlară, cât și starea de bine a copiilor din România.
