Președintele Consiliului Județean Buzău susține că reorganizarea administrativă a României trebuie să se bazeze pe colaborarea voluntară dintre comunități și pe eficientizarea serviciilor publice, nu pe comasări impuse. Marcel Ciolacu a indicat relația istorică dintre Buzău și Vrancea drept un posibil model de urmat.
Reforma administrativ-teritorială a României trebuie construită cu prudență și în acord cu voința comunităților locale, nu prin desființarea comunelor și satelor. Este mesajul transmis de președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, în cadrul conferinței de presă organizate după ședința ordinară a Consiliului Județean.
Întrebat despre proiectele de reorganizare administrativă aflate din nou în dezbaterea publică, Marcel Ciolacu a declarat că susține necesitatea unei reforme, însă respinge ideea unor măsuri radicale impuse de la nivel central.
„Nu cred în heirupisme”
Președintele CJ Buzău a afirmat că o eventuală unire administrativă trebuie să fie rezultatul voinței cetățenilor și nu al unei decizii politice.
„Cred în reforma administrativ-teritorială, însă într-o reformă făcută cu cap. Nu cred în heirupisme și în desființarea comunelor și satelor, pentru că este o tâmpenie. Dacă există voluntar o hotărâre a comunităților, nu a primarilor sau a consiliilor locale, atunci acel exercițiu administrativ poate fi pus în practică”, a declarat Marcel Ciolacu.
În opinia acestuia, soluția pentru reducerea costurilor și creșterea eficienței administrației este dezvoltarea unor consorții administrative, prin care mai multe unități administrativ-teritoriale să gestioneze împreună anumite servicii publice.
Exemplul Buzău–Vrancea
Marcel Ciolacu consideră că legăturile istorice dintre Buzău și Vrancea pot reprezenta un punct de plecare pentru un astfel de model de colaborare.
Acesta a invocat existența Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei ca exemplu al unei structuri comune care funcționează de mult timp și demonstrează că cele două județe împărtășesc o identitate istorică și administrativă.
„Nu trebuie să inventăm noi nimic, trebuie să ne folosim de ceva ce deja a funcționat. Episcopia Buzăului și Vrancei este un exemplu în acest sens. Istoricul județului Buzău este legat de istoricul județului Vrancea”, a afirmat președintele Consiliului Județean.
El a precizat că împreună cu președintele Consiliului Județean Vrancea, Nicușor Halici, au avut deja discuții privind posibilitatea dezvoltării unor proiecte comune și a unor formule de colaborare care ar putea inspira viitoarea reformă administrativ-teritorială.
Modelul consorțiilor, promovat și la Buzău
Ideea eficientizării administrației prin asociere nu este nouă în județul Buzău. Fostul președinte al Consiliului Județean, Lucian Romașcanu, propunea centralizarea unor servicii de specialitate, precum urbanismul, la nivel județean, argumentând că multe primării nu reușesc să ocupe posturile prevăzute în organigramă din lipsă de personal calificat.
Marcel Ciolacu a continuat această direcție după preluarea conducerii Consiliului Județean, promovând conceptul consorțiilor atât pentru dezvoltarea economică, cât și pentru furnizarea în comun a unor servicii administrative.
Reforma rămâne un subiect deschis
Declarațiile președintelui CJ Buzău vin într-un context în care reforma administrativ-teritorială revine în prim-planul dezbaterii publice. Deși există un consens privind necesitatea modernizării administrației și a reducerii costurilor, modalitatea în care această reformă va fi pusă în practică rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte de pe agenda autorităților centrale și locale.
