O comparație cu alte spitale județene arată că problema de la Buzău nu este una izolată, însă dimensiunea deficitului de personal este suficient de mare încât să afecteze funcționarea celui mai important spital din județ. În timp ce Guvernul vorbește despre investiții în infrastructură și proiecte pentru noi unități medicale, provocarea imediată rămâne aceeași: lipsa oamenilor care să îngrijească pacienții.
Spitalul Județean de Urgență Buzău funcționează cu un deficit estimat la aproximativ 200 de angajați, o situație care pune o presiune uriașă asupra personalului existent și ridică semne de întrebare privind capacitatea sistemului de a răspunde cererii tot mai mari de servicii medicale.
Cele mai mari lipsuri sunt în rândul asistenților medicali, infirmierelor, îngrijitoarelor și brancardierilor, dar și în ceea ce privește medicii și personalul de specialitate. În lipsa unor angajări consistente, activitatea multor secții se bazează pe efortul suplimentar al angajaților existenți.
UPU, secția unde presiunea este permanentă
Unitatea de Primiri Urgențe este una dintre cele mai afectate de lipsa personalului. În fiecare zi sunt consultați, în medie, aproximativ 200 de pacienți, iar în perioadele aglomerate numărul prezentărilor depășește 300.
Acest volum de activitate presupune un ritm de lucru extrem de ridicat pentru medici, asistenți și personalul auxiliar, care trebuie să asigure permanența și îngrijirea pacienților indiferent de numărul celor care ajung la spital.
Posturile există, dar nu pot fi ocupate fără aprobarea Guvernului
Conducerea Spitalului Județean de Urgență Buzău a solicitat încă din 2025 aprobarea pentru ocuparea posturilor vacante, însă legislația actuală impune ca angajările să fie aprobate prin memorandumuri ale Guvernului.
La începutul anului 2026, unitatea a cerut deblocarea și scoaterea la concurs a 103 posturi vacante. Au fost aprobate însă doar 33.
Ulterior, printr-un nou memorandum, spitalul a mai primit acordul pentru ocuparea a numai 24 de posturi: șase pentru medici, opt pentru asistenți medicali, nouă pentru personal auxiliar și unul pentru personal de specialitate cu studii superioare.
Raportat la necesarul estimat de aproximativ 200 de persoane, aceste aprobări acoperă doar o parte redusă din deficit.
O problemă care se agravează
În paralel cu lipsa angajărilor, spitalul pierde în fiecare an personal prin pensionări și transferuri către alte unități sanitare, unde volumul de muncă este mai redus.
Astfel, chiar și atunci când sunt aprobate noi concursuri, acestea reușesc mai degrabă să înlocuiască o parte dintre plecări decât să reducă deficitul existent.
O problemă națională, resimțită acut la Buzău
Deficitul de personal medical reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale sistemului sanitar românesc. Numeroase spitale județene se confruntă cu dificultăți în recrutarea și păstrarea personalului, în special în cazul asistenților medicali, medicilor din specialitățile deficitare și personalului auxiliar.
Cauzele sunt multiple: pensionările accelerate, migrația către spitale mai bine finanțate sau către sistemele medicale din străinătate, precum și limitările impuse de politica de ocupare a posturilor în sectorul bugetar.
În cazul Spitalului Județean de Urgență Buzău, efectele sunt amplificate de faptul că unitatea deservește întreaga populație a județului și preia cazurile complexe din zeci de localități. Practic, este principalul furnizor de servicii medicale de urgență pentru aproape 400.000 de locuitori.
Investițiile în clădiri nu pot înlocui investițiile în oameni
În ultimii ani s-a discutat intens despre modernizarea infrastructurii medicale și despre construirea unor noi unități sanitare. Aceste investiții sunt esențiale, însă ele nu pot compensa lipsa resursei umane.
Un spital performant înseamnă, înainte de toate, medici, asistenți, infirmieri, îngrijitoare, brancardieri și personal tehnic suficient pentru ca fiecare secție să funcționeze în condiții normale.
În lipsa unei politici care să permită ocuparea rapidă a posturilor vacante și atragerea de personal medical, presiunea asupra angajaților existenți va continua să crească, iar timpul de așteptare, calitatea actului medical și siguranța pacienților riscă să fie afectate.
Pentru Spitalul Județean de Urgență Buzău, cea mai mare urgență nu este construirea unei noi clădiri, ci completarea echipelor care asigură, zi de zi, funcționarea celui mai important spital din județ.Dacă dorești, pot realiza și o analiză bazată pe indicatori oficiali (număr de paturi, număr de angajați la mia de locuitori și comparație cu alte spitale județene precum Ploiești, Focșani, Slobozia, Brăila și Galați), pentru a arăta cât de mare este, în mod obiectiv, deficitul de personal de la Buzău.
