Consiliul Județean Buzău a lansat cea de-a zecea procedură de recrutare pentru ocuparea funcției de arhitect-șef al județului, un post vacant încă din anul 2014. Deși este una dintre cele mai importante funcții din administrația județeană, toate concursurile organizate în ultimii ani s-au încheiat fără un câștigător.
Potrivit anunțului publicat de instituție, concursul vizează ocuparea pe perioadă nedeterminată a funcției publice de conducere de arhitect-șef în cadrul Direcției pentru Amenajarea Teritoriului și Urbanism. Dosarele de însiere pot fi depuse începând cu 22 iunie, termenul-limită fiind stabilit pentru prima parte a lunii iulie.
Prima etapă a procedurii va consta în selecția dosarelor, care se va desfășura în perioada 14-20 iulie. Candidații declarați admiși vor susține proba scrisă pe 23 iulie, la sediul Consiliului Județean Buzău. În funcție de rezultatele obținute, aceștia vor fi programați ulterior pentru interviu, care va avea loc în cel mult opt zile lucrătoare de la afișarea rezultatelor probei scrise.
Un post vacant din 2014
Ultimul arhitect-șef al județului Buzău a fost Angela Petrăchescu, care a ocupat funcția în perioada 2008-2014, după pensionarea arhitectului Ana Tomoiu. De la plecarea acesteia, atribuțiile specifice funcției au fost exercitate temporar de șefii Serviciului Urbanism din cadrul Consiliului Județean.
Cea mai recentă persoană care a coordonat activitatea structurii de urbanism a fost inginera Maria Popovici, pensionată în cursul anului 2025. În lipsa unui titular, instituția a funcționat timp de peste un deceniu cu soluții provizorii, în condițiile în care arhitectul-șef are un rol esențial în avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului la nivel județean.
De ce nu se ocupă postul?
Situația de la Buzău reflectă o problemă întâlnită în numeroase consilii județene și primării din România, unde funcțiile de arhitect-șef rămân neocupate ani la rând.
Specialiștii din domeniu explică acest fenomen printr-un cumul de factori. În primul rând, salariile oferite în sistemul public sunt considerabil mai mici decât veniturile pe care un arhitect cu experiență le poate obține în mediul privat. În același timp, responsabilitatea funcției este foarte ridicată, deciziile privind documentațiile de urbanism putând genera consecințe administrative, civile sau chiar penale.
La acestea se adaugă presiunile la care sunt expuși arhitecții-șefi, în special în cazul proiectelor imobiliare importante, unde interesele economice și politice se intersectează frecvent.
Critici privind organizarea concursurilor
De-a lungul timpului, Ordinul Arhitecților din România a criticat modul în care au fost organizate unele concursuri pentru ocuparea acestor funcții. Reprezentanții organizației profesionale au reclamat lipsa de transparență a unor proceduri, existența unor concursuri considerate pur formale sau organizate pentru favorizarea anumitor candidați, dar și probe de concurs axate excesiv pe aspecte teoretice, fără legătură cu activitatea practică.
În același timp, legislația impune condiții stricte pentru ocuparea funcției, precum studii universitare de specialitate, pregătire aprofundată în domeniu și atestarea emisă de Registrul Urbaniștilor din România. Aceste cerințe reduc semnificativ numărul persoanelor eligibile și contribuie la dificultatea ocupării postului.
Prin noul concurs, Consiliul Județean Buzău speră să pună capăt unei situații care durează de 12 ani și să ocupe una dintre cele mai importante funcții din administrația județeană, esențială pentru coordonarea dezvoltării urbanistice și a amenajării teritoriului.
