Sistemul de educație românesc continuă să se confrunte cu o prăpastie între documentele programatice și realitatea din teren. O spune direct Anca Florea, directoarea adjunctă a Colegiului Național „B. P. Hasdeu” din Buzău, care a comentat în emisiunea Info Edu de la TVR Info raportul QX al ministrului Educației, Daniel David.
„Am parcurs raportul QX. Sigur, sunt lucruri generale, dar haideți să mergem să vedem realitatea din școli – metodologii foarte stufoase, care nu au aplicabilitate. Trebuie să vorbim despre o realitate a sistemului care este hiperpolitizat”, a afirmat Anca Florea.
Potrivit acesteia, în timp ce ministerul vorbește despre o „Românie Educată” și despre un „Pact pentru un deceniu al educației”, multe școli se confruntă cu birocrație excesivă, metodologii greu de aplicat și decizii luate fără consultarea reală a celor implicați.
„Vrem o Românie a Educației, nu doar o Românie Educată”
Într-un discurs lucid, dar critic, directoarea adjunctă a ridicat o întrebare de fond:
„Ne-am lămurit noi toți, ca sistem, ce vrem de la educație? Vorbeam despre o Românie Educată. Nu discutăm în ce măsură am reușit sau nu toți acești 10 ani. Eu întreb, poate pesimist: Vrem o Românie a Educației?”
Pentru aceasta, spune Anca Florea, este nevoie de o abordare realistă, de contact direct cu viața din școli și de mai puțină retorică.
Politizarea și lipsa consultării
Anca Florea a atras atenția și asupra politizării funcțiilor de conducere din sistemul de învățământ:
„Sistemul este unul hiperpolitizat, în care directorii sunt numiți de multe ori pe alte criterii decât cele ale competenței.”
De asemenea, a subliniat că părinții și elevii sunt tot mai puțin consultați în privința schimbărilor din Educație:
„Unde au fost partenerii noștri educaționali? Unde au fost părinții? Unde au fost elevii, prin structurile lor? Consiliul Național al Elevilor este, iertați-mă, într-o disoluție sau într-un joc de putere care nu este permis. Trebuie să revenim la calea dialogului și la calea libertății.”
Despre raportul QX
Raportul de diagnoză QX, lansat de ministrul Educației Daniel David pe 19 mai, propune direcții de reformă privind examenele naționale, titularizarea și reorganizarea învățământului superior și al cercetării. Printre problemele identificate în raport se află:
- Lipsa asimilării competențelor-cheie de către absolvenți;
- Infrastructură școlară deficitară, ce duce la învățământ simultan sau în trei schimburi;
- Un ecosistem educațional necoordonat;
- Necesitatea unor reforme curriculare, de evaluare și de sprijin pentru elevii din mediul rural sau cu cerințe educaționale speciale.
Deși documentul vorbește despre soluții, reacțiile din sistem arată că există o distanță mare între plan și realitate.
Declarațiile Ancăi Florea readuc în prim-plan o problemă cronică: educația românească suferă mai mult din cauza neaplicării corecte a politicilor decât din lipsa lor.
În timp ce strategiile se multiplică pe hârtie, în cancelarii și sălile de clasă persistă aceleași întrebări simple, dar fundamentale: Cine decide, pe ce criterii și pentru cine se face educația în România?
