Arhivele Naționale Buzău, în parteneriat cu Muzeul Județean, deschid azi, 26 septembrie 2025 porțile publicului pentru un atelier inedit de paleografie chirilică, organizat în cadrul evenimentului european „Noaptea cercetătorilor”.
Între orele 17.00 și 21.00, vizitatorii vor avea ocazia să descopere tainele documentelor vechi și să experimenteze scrierea cu alfabetul chirilic.
„Cele mai vechi documente din depozitele noastre sunt scrise în slavonă, chirilică, greacă, latină sau maghiară, pe suporturi precum pergament, hârtie ori mătase, și sunt validate cu peceți ori sigilii în ceară colorată. Prin acest atelier vrem să aducem mai aproape de oameni lumea fascinantă a arhivelor”, a declarat Anca Pororo, directoarea Arhivelor Naționale Buzău.
Brâncoveanu și epoca sa – istorie vie prin documente
Atelierul pune în valoare copii de documente din vremea lui Constantin Brâncoveanu (1688–1714), domnitor recunoscut pentru dezvoltarea culturală a Țării Românești, dar și pentru martiriul său și al fiilor săi.
Vizitatorii vor putea afla despre procesul de redactare a documentelor, instrumentele de scris, tehnicile de autentificare prin sigilii și monograme domnești, dar și despre arta miniaturală care transforma actele oficiale în veritabile opere de artă.
Interacțiune și tradiție
Participanții vor fi provocați să-și scrie propriul nume cu caractere chirilice, experimentând o tradiție care a marcat cultura românească timp de peste trei secole.
„Prin aceste exerciții, vrem să facem legătura între trecut și prezent și să arătăm cât de bogată este moștenirea documentară a țării noastre”, a explicat Anca Pororo.
De la „Scrisoarea lui Neacșu” la alfabetul latin
Publicul va afla și despre evoluția scrisului românesc: de la „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung” (1521), cel mai vechi document păstrat în limba română cu grafie chirilică, la perioada alfabetelor de tranziție (1830–1860), până la reforma domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care în 1862 a introdus oficial alfabetul latin.
Evenimentul de la Buzău oferă o experiență completă, îmbinând istoria, educația și tradiția culturală, și va aduce mai aproape de public o parte din patrimoniul scris care a modelat identitatea românească.
